Dorin-Liviu Bîtfoi – psihoterapeut, psihanalist în formare

Practica mea psihoterapeutică se bazează pe principiile și tehnicile psihanalitice și pornește de la ideea că ceea ce ni se întâmplă nu este întotdeauna pe deplin accesibil conștiinței. Uneori, simptomele, dificultățile din relații, anxietatea, depresia, blocajele, repetarea unor situații dureroase sau sentimentul că ceva din propria viață nu poate fi înțeles suficient de bine au o istorie mai profundă decât cea pe care o putem vedea la prima privire.

În psihoterapie, această înțelegere se construiește treptat, în relația dintre pacient și terapeut. Nu este vorba numai despre înlăturarea unui simptom, ci și despre posibilitatea de a înțelege mai bine propriile trăiri, conflicte, relații și moduri de a reacționa și, astfel, de a găsi un raport mai liber cu propria viață.

Psihanaliza reprezintă cadrul teoretic și clinic central al formării mele. Despre ce este psihanaliza și în ce situații poate ajuta am scris separat.

Formarea mea în psihanaliză şi psihoterapie

Parcursul meu profesional în domeniul psihoterapiei și psihanalizei s-a construit în timp, prin formare, studiu, activitate clinică, supervizare și participare la evenimente profesionale.

Sunt psihanalist în formare al Societății Române de Psihanaliză, menţionat în roster-ul psihanaliștilor în formare care au încheiat seminariile teoretice ale Institutului de Formare.

Formarea psihanalitică a presupus și presupune contactul cu diferite tradiții și perspective ale psihanalizei contemporane, precum și cu problematica clinică a psihoterapiei. Printre participările și activitățile profesionale pe care le-am avut de-a lungul timpului se numără:

• seminarii și conferințe de psihanaliză și psihoterapie;
• seminarii clinice și de psihopatologie psihanalitică;
• activități de formare și supervizare în cadrul parcursului psihanalitic;
• participări la evenimente profesionale internaționale, inclusiv în cadrul celei de-a 31-a Conferință Anuală a EPF, Varșovia, 2018;
• cursuri și seminarii cu psihanaliști și psihoterapeuți din spațiul european și internațional.

Dincolo de lista participărilor, pentru practica psihoterapeutică contează îndeosebi continuitatea formării, experiența clinică, supervizarea și capacitatea terapeutului de a rămâne atent la particularitatea fiecărei persoane.

Afilieri profesionale

Activitatea mea profesională este legată de următoarele instituții și organizații:

Societatea Română de Psihanaliză

Sunt psihanalist în formare în cadrul Societății Române de Psihanaliză.

Colegiul Psihologilor din România

Sunt psihoterapeut cu drept de liberă practică, cu competență în psihoterapie – psihanaliză, atestat de Colegiul Psihologilor din România.

Asociaţia Interdisciplinară de Psihanaliză Aplicată – AIPsA

Sunt fondator și coordonator al Asociației Interdisciplinare de Psihanaliză Aplicată (AIPsA).

Doctor în filosofie

Sunt doctor în filosofie al Universității din București. Filosofia reprezintă o parte importantă a parcursului meu intelectual și profesional. Interesul pentru psihanaliză s-a întâlnit, în timp, cu preocupări legate de cultură, societate, antropologie, istorie recentă, literatură și ideea de subiectivitate.

Această dimensiune interdisciplinară se regăsește și în activitatea mea de autor și în proiectele pe care le-am desfășurat de-a lungul anilor.

Premii, cercetare şi activitate profesională

În 2007 am primit Premiul de Excelență pentru promovarea psihologiei, la Salonul Național de Psihologie, pentru emisiunea Dosarele PSI de la Radio România Cultural, realizată împreună cu Victor Popescu.

În anul 2001 am obţinut un grant de cercetare acordat de Ministerul Afacerilor Externe al Italiei și Ministerul Culturii și Cultelor din România pentru un proiect de psihanaliză culturală și antropologie urbană.

Aceste activități aparțin unui parcurs mai larg în care psihanaliza, psihoterapia, filosofia și cultura s-au întâlnit în mod constant.

Cafe Gradiva şi activitatea publicistică

Sunt fondator și coordonator al revistei Cafe Gradiva, publicaţie online dedicată psihanalizei, psihoterapiei, psihologiei și unor teme culturale și sociale aflate în legătură cu acestea.

Activitatea de la Cafe Gradiva mi-a oferit, de-a lungul anilor, posibilitatea de a scrie despre psihanaliză și psihoterapie, dar și de a realiza interviuri cu psihanaliști, psihoterapeuți și cercetători din România și din străinătate.

Profilul meu de autor de la Cafe Gradiva cuprinde numeroase articole publicate de-a lungul timpului.

Printre temele abordate se află psihanaliza și clinica psihanalitică, psihoterapia, visul, relația terapeutică, psihopatologia, cultura și filmul, precum și întâlnirea dintre psihanaliză și alte domenii ale cunoașterii.

Unele dintre aceste texte sunt mai vechi, altele aparțin unor perioade recente. Le consider împreună parte a unui parcurs de reflecție și de cercetare în jurul psihanalizei.

Cărţi

Am publicat, între altele:

Petru Groza, ultimul burghez. O biografie

Editura Compania, 2004.

Așa s-a născut omul nou. În România anilor ’50

Editura Compania, 2012.

Activitatea mea de autor nu e străină de interesul pentru psihanaliză. Literatura, filosofia, istoria și psihanaliza au reprezentat, în perioade diferite, modalități de a cerceta aceeași problematică mai largă: omul, relațiile sale, lumea în care trăiește și felul în care își construiește sensul propriei experiențe.

Articole, eseuri şi interviuri despre psihanaliză

De-a lungul anilor am publicat articole și eseuri despre psihanaliză și am realizat interviuri cu psihanaliști și psihoterapeuți.

Printre temele și autorii cu care am lucrat sau despre care am scris se numără:

• Serge Frisch și problema adaptării dispozitivului analitic la situațiile clinice;
• Michael Buchholz și cercetarea psihoterapiei și a procesului terapeutic;
• Julia Kristeva și problematica adolescenței;
• Vasile Dem. Zamfirescu și parcursul spre psihanaliză;
• Andrea Sabbadini și relația dintre psihanaliză și film;
• Horst Kächele și problematica atașamentului în psihoterapie;
• Jacques André și elaborarea urii și violenței în psihanaliză;
• Stefano Bolognini şi influenţa psihanalizei în lume
• teme legate de contratransfer, depresie, vis, relația terapeutică și psihopatologie.

Radio şi presa

O parte importantă a activității mele publice s-a desfășurat în radio și în presa culturală.

În acest context, am realizat sau am participat la interviuri și emisiuni dedicate unor teme de psihologie, psihoterapie și psihanaliză, între care:

• „Psihanaliza, o știință cu statut special”, interviu cu Stefano Bolognini, președintele Asociației Internaționale de Psihanaliză, Cultura, 2014;
• „Interpretări pe scenă cu Andrea Sabbadini”, Radio România Cultural, 2013;
• „Sănătatea mintală a școlarilor europeni – un studiu transnațional”, Radio România Cultural, 2013;
• „Despre atașament în psihoterapie”, interviu cu Horst Kächele, Radio România Cultural, 2012;
• „The Sixth European Psychoanalytic Film Festival”, Radio România Cultural, 2011;
• „Self teoretic ca sursă a contratransferului în situația analitică”, Radio România Cultural, 2011;
• „Despre poziția depresivă în concepția lui D. W. Winnicott”, Radio România Cultural, 2011;
• „Tehnici psihoterapeutice nonverbale”, interviu cu Rodolfo de Bernart, Radio România Cultural, 2010.

O parte din textele mele despre psihoterapie și psihanaliză pot fi găsite și în secțiunea Articole a acestui site.

Psihanaliză, psihoterapie şi cultură

Cred că din activitatea mea auctorială reiese deja că interesul meu pentru psihanaliză nu s-a limitat la practica terapeutică. De-a lungul anilor am lucrat și am scris la intersecția dintre psihanaliză și filosofie, literatură, film, istorie, antropologie și cultură. Această perspectivă interdisciplinară se regăsește atât în activitatea mea editorială, cât și în modul în care înțeleg psihanaliza ca formă de cercetare a vieții psihice.

Pentru mine, psihanaliza nu este doar un ansamblu de concepte despre inconștient sau despre tratamentul psihic. Este și o tradiție intelectuală care a modificat profund felul în care putem vorbi despre subiectivitate, dorință, conflict, memorie, relații și sens.

Poate tocmai de aceea interesul pentru psihanaliză a rămas, de-a lungul anilor, legat de întrebări care depășesc spaţiul strict al cabinetului de psihanaliză.

Cum înţeleg psihoterapia psihanalitică

Psihoterapia psihanalitică urmărește nu doar ceea ce este vizibil în prezent, ci și felul în care experiențele anterioare, conflictele interioare, relațiile și modurile de funcționare psihică participă la dificultățile actuale.

Uneori venim la psihoterapie pentru că avem un simptom precis: anxietate, atacuri de panică, depresie, insomnie sau o dificultate care ne afectează relațiile și activitatea de zi cu zi. Alteori, problema este mai greu de formulat. Există sentimentul că ceva nu merge, că anumite situații se repetă, că relațiile devin mereu dificile într-un anumit fel sau că propriile reacții sunt mai puternice decât am dori.

Abordarea psihanalitică încearcă să facă loc și acestei părți mai puțin evidente a experienței.

Într-un astfel de demers, ceea ce se spune în ședință poate deveni material pentru înțelegerea unor legături care nu fuseseră până atunci clare. Gânduri, emoții, amintiri, vise, conflicte, relații și chiar felul în care se construiește relația cu terapeutul pot deveni relevante pentru înțelegerea vieții psihice.

Nu consider că psihoterapia trebuie să ofere pacientului o explicație prefabricată despre sine. Mai degrabă, ea poate crea condițiile în care o asemenea înțelegere să se formeze treptat și să devină proprie celui care face terapia.

Psihoterapie şi psihanaliză

Psihoterapia psihanalitică și psihanaliza au o bază teoretică comună, dar nu sunt identice.

Ambele acordă importanță vieții psihice inconștiente, conflictelor interne, relațiilor și modului în care experiențele anterioare participă la prezent. Diferențele țin de cadrul terapeutic și de forma în care se desfășoară demersul analitic.

Pe site am dedicat un articol separat relației dintre psihanalist, psihanaliză și psihoterapie, tocmai pentru că termenii sunt adesea folosiți indistinct.

În practica mea, orientarea psihanalitică este importantă nu doar ca apartenență teoretică, ci ca mod de a privi persoana aflată în fața mea: cu istoria sa, cu relațiile sale, cu conflictele și resursele sale și cu ceea ce încă nu poate fi formulat în cuvinte.

Situaţii în care psihoterapia poate ajuta

Oamenii ajung la psihoterapie din motive foarte diferite. Uneori există o suferință psihică evidentă; alteori, dificultatea apare mai ales în relații, în activitatea profesională sau în raportul cu propria persoană.

În practica mea lucrez cu adulți și adolescenți care se confruntă cu dificultăți precum anxietate, depresie, probleme relaționale, pierderi, blocaje sau conflicte interioare.

Psihoterapia psihanalitică nu este indicată în aceeași formă pentru orice persoană sau orice problemă. Indicația terapeutică se stabilește în funcție de situația concretă a celui care solicită ajutor.

Lucrul cu adulţii si adolescenţii

Lucrez cu adulți și adolescenți.

În cazul adolescenților, dificultățile psihice se pot manifesta în moduri diferite față de adult. Pot apărea anxietatea, retragerea, dificultățile de relaționare, conflictele familiale, probleme legate de școală, imaginea de sine, identitate sau schimbările specifice acestei perioade.

În cazul adultului, motivele pentru care începe psihoterapia pot fi foarte diverse: o perioadă de criză, o relație dificilă, anxietatea sau depresia, pierderea unei persoane, epuizarea, un sentiment persistent de nemulțumire sau faptul că anumite probleme par să se repete în ciuda încercărilor de a le schimba.

Nu există, prin urmare, un singur profil al persoanei care vine la psihoterapie.

Despre felul în care lucrez

În cabinet tind să păstrez un cadru în care ceea ce aduce persoana în psihoterapie să poată fi ascultat și explorat fără grabă.

Nu pornesc de la ideea că există o explicație unică pentru o dificultate și nici că orice problemă poate fi rezolvată prin aceeași metodă.

Uneori este important să înțelegem mai bine un simptom. Alteori, dificultatea se află mai ales într-o relație, într-un conflict interior, într-un mod repetitiv de a reacționa sau într-o ruptură între ceea ce ne dorim și ceea ce reușim efectiv să facem.

Psihoterapia poate deveni, în acest sens, un loc în care experiențele care până atunci păreau disparate pot începe să fie puse în legătură.

Procesul este diferit pentru fiecare persoană. Iar ceea ce se poate construi într-o psihoterapie depinde atât de dificultatea pentru care persoana vine, cât și de posibilitatea de a lucra asupra ei în cadrul relației terapeutice.

Mai multe despre modul în care practic psihoterapia în București și online.

Psihoterapie în Bucuresti şi online

Lucrez în cabinet în București și, în anumite situații, ca psihoterapeut online.

O psihoterapie online poate fi o variantă pentru persoanele pentru care întâlnirea în cabinet nu este posibilă, în funcție de situația concretă și de cadrul terapeutic stabilit.

În anumite situații, procesul psihanalitic se poate desfășura și în cadrul psihanalizei online.

Detaliile practice privind programarea și desfășurarea ședințelor sunt prezentate pe pagina dedicată psihoterapiei.

Cabinetul se află pe Bulevardul Gheorghe Şincai 15B, în zona Timpuri Noi – Tineretului, sectorul 4.

Pentru întrebări sau programări, puteți folosi pagina Contact – Dorin-Liviu Bîtfoi.